România fără păcănele: revolta orașelor împotriva industriei gambling

Punctul de cotitură a fost 25 februarie 2026, când a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, parte din pachetul de reformă a administrației publice al Guvernului Bolojan. Până la acea dată, sălile de jocuri funcționau exclusiv pe baza licenței de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), fără nicio implicare a autorităților locale. Orașele erau, practic, lipsite de instrumente legale pentru a controla proliferarea păcănelelor.

Ordonanța a introdus un mecanism dual: pe lângă licența națională de la ONJN, operatorii trebuie să obțină o autorizație anuală de funcționare de la consiliul local. Mai mult, consiliile locale pot decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale se pot desfășura sau nu activități de jocuri de noroc. Autoritățile locale stabilesc zonele permise, cuantumul taxei locale (calculat pe suprafața spațiului) și criteriile specifice de funcționare. Prevederile se aplică treptat: operatorii cu autorizații valabile de la ONJN pot continua activitatea până la expirarea acestora (maximum un an), dar autorizațiile nu mai pot fi reînnoite dacă consiliul local a votat interdicția.

OUG 7/2026 nu a apărut din neant. Încă din aprilie 2024, o lege promulgată de președintele Iohannis interzicea păcănelele în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori – eliminând astfel sălile de jocuri din peste 90% din localitățile țării. Această lege a fost însă contestată la Curtea Constituțională de ÎCCJ, pe motiv de încălcare a principiului bicameralismului.

Cronologia interdicțiilor adoptate formal de consiliile locale ilustrează o accelerare evidentă a mișcării.

• Zărnești (județul Brașov) a fost primul oraș din România care a acționat post-OUG 7/2026, adoptând hotărârea în ședință extraordinară pe 2 martie 2026. Primarul Alexandru Igrișan a inițiat proiectul, care interzice aproape toate formele de jocuri de noroc – de la slot-machines la pariuri sportive și cazinouri – cu singura excepție a jocurilor de tip loto.
• Slatina (județul Olt) a urmat pe 13 martie 2026, devenind primul municipiu din România care a adoptat o interdicție completă. Primarul Mario De Mezzo (PNL), a cărui postare video pe Facebook a strâns aproape jumătate de milion de vizualizări, a declarat: „Cât costă viața copilului de 27 de ani pe care eu l-am văzut mort, în râul Olt, care s-a sinucis după ce a pierdut la păcănele?" Hotărârea a trecut cu un singur vot împotrivă, în ciuda protestelor a zeci de angajați și patroni prezenți în sala de ședințe. Slatina avea aproximativ 70 de săli de jocuri și 20 de agenții de pariuri. Administrația locală a subliniat că bugetul municipal nu pierde bani direct, deoarece taxele din gambling se plătesc la bugetul de stat, nu la cel local.
• Vaslui a votat pe 26 martie 2026, cu 21 de voturi pentru, o abținere și un consilier absent. Primarul Lucian Braniște a inițiat proiectul, care interzice organizarea jocurilor de noroc, cu excepția loteriilor tradiționale (Loteria Română) și a pariurilor sportive – acestea din urmă urmând să fie reglementate printr-un regulament local separat. Municipiul avea circa 60 de săli cu 419 aparate slot-machine și aproximativ 150 de salariați afectați. Motivarea hotărârii a invocat date concrete: în perioada 2024–2025, au fost raportate 21 de incidente în locațiile de jocuri, s-au întocmit 16 dosare penale, iar 3 minori au fost identificați participând la jocuri de noroc.
• Onești (județul Bacău) a adoptat hotărârea pe 30 martie 2026, prin proiectul viceprimarului Claudiu Găburel. Interesant, un proiect alternativ mai radical – interdicție totală, fără nicio excepție – inițiat de o consilieră locală, nu a întrunit voturile necesare. Varianta adoptată exceptează jocurile de loterie ale Loteriei Române.
• Bacău – cel mai mare municipiu care a votat interdicția până acum – a adoptat hotărârea pe 1 aprilie 2026, cu 20 de voturi pentru și doar 2 abțineri. Primarul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu (USR) a obținut un consens politic rar: USR, PSD, PNL, AUR, PMP și ForȚa Dreptei au susținut proiectul. Bacău avea circa 200 de săli de jocuri sau pariuri și 781 de aparate slot-machine, reprezentând 68% din totalul județului. Hotărârea prevede sancțiuni de la 4.000 la 5.000 de lei și confiscarea sumelor obținute ilegal. Calendarul estimativ de dispariție: 27 de locații în aprilie, 56 în mai, 142 în iunie 2026, restul până în martie 2027.
• Rădăuți (județul Suceava) a votat unanim pe 3 aprilie 2026, devenind prima localitate din Suceava care interzice complet gambling-ul – inclusiv cazinouri și agenții de pariuri. Primarul Bogdan Loghin a inițiat proiectul.

Numărul orașelor aflate în diverse stadii de pregătire a interdicțiilor depășește 30 și crește aproape zilnic. Cele mai avansate proiecte se află în municipii importante.

• Iași – al doilea oraș ca populație din România – a publicat pe 2 aprilie 2026 proiectul primarului Mihai Chirica, iar perioada de dezbatere publică se încheie pe 16 aprilie 2026. Proiectul acoperă toate formele de jocuri de noroc: slot-machines, agenții de pariuri, cazinouri, poker cluburi și bingo. Municipiul are aproximativ 150 de săli de jocuri, 30 de agenții de pariuri și 2.127 de aparate slot-machine. Toate partidele cu mandate în consiliul local și-au exprimat susținerea, iar impactul bugetar estimat este de circa 10 milioane de lei anual.
• Ploiești – primarul Mihai Polițeanu (independent) a anunțat intenția de interzicere, cu sprijin declarativ din partea majorității consilierilor. 
• Turda – primarul Cristian Matei (PNL) a organizat dezbatere publică pe 9 aprilie 2026. 
• Piatra Neamț – o inițiativă civică a colectat semnături încă din ianuarie 2026, iar proiecte ale USR și PNL au fost dezbătute în martie. 
• Buzău – un consilier independent și USR au depus proiecte paralele, susținute și de PSD, iar primarul Constantin Toma a declarat că jocurile de noroc „nu au ce căuta în oraș". 
• Brăila – primarul Viorel Dragomir (PSD) a anunțat că va propune consiliului local interzicerea. 
• Petroșani – primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a promis un proiect în prima ședință.
• Sibiu – dezbatere publică pe 7 aprilie 2026, la Stadionul Municipal.

Lista orașelor cu proiecte în dezbatere sau intenții anunțate include și: 

• Satu Mare, Zalău, Arad, Timișoara, Deva, Petrila, Cluj-Napoca, Cisnădie, Craiova, Mioveni, Pitești, Brașov, Râșnov, Săcele, Fălticeni, Galați, Tulcea, Constanța, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. 
• La Pitești, primarul Cristian Gentea a anunțat un model intermediar: jocuri permise doar în hoteluri acreditate și mari centre comerciale. 
• La Sfântu Gheorghe, primarul Antal Arpad a precizat că restricțiile vor fi introduse treptat, la expirarea licențelor.
• Oradea a ales o strategie diferită încă din 2024: supraimpozitarea cu 50% a clădirilor închiriate pentru jocuri de noroc.
• Bucureștiul rămâne cazul incert. Primarul general Ciprian Ciucu a declarat că vrea mai întâi să analizeze impactul bugetar, în contextul în care capitala concentrează cele mai multe aparate de joc din țară. USR a depus totuși un proiect pentru Consiliul General.

FEDBET, federația care reprezintă peste 90% din piața de gambling, a lansat o ofensivă de comunicare sub sloganul „Interzicerea jocurilor de noroc produce iluzia unei soluții". Cifrele invocate sunt impresionante: o interzicere totală la nivel național ar genera pierderi directe la bugetul de stat de peste 700 de milioane de euro anual, un impact economic total de 1,3 miliarde de euro, închiderea a 4.866 de locații și eliminarea a peste 43.000 de aparate de joc. FEDBET susține că aproximativ 29.400 de locuri de muncă ar fi afectate.

Argumentul central al industriei este că interdicția nu elimină cererea, ci o transferă în piața neagră. FEDBET citează date europene conform cărora 72% din tranzacțiile de gambling online din UE se desfășoară deja în zona ilegală. Propunerea alternativă a federației se articulează pe patru piloni: zonare clară, taxare locală, standarde operaționale și protecția consumatorilor vulnerabili – în loc de interzicere totală.

Și președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, a adoptat o poziție surprinzătoare, declarând pe 27 februarie 2026: „Interzicerea este o soluție falsă. Nu poți interzice un comportament uman." ONJN pledează pentru reglementare mai strictă și monitorizare cu inteligență artificială, nu pentru eliminare.

Pe plan juridic, un articol academic publicat pe CasinoInside.ro, semnat de un cadru didactic de la UBB Cluj-Napoca, argumentează că OUG 7/2026 este neconstituțională, invocând articolul 53 din Constituție (principiul proporționalității – un drept poate fi restrâns, dar nu suprimat) și discriminarea între operatorii fizici și cei online. Până la 15 aprilie 2026, nu au fost identificate contestări concrete în instanță ale hotărârilor de consiliu local, dar este aproape cert că acestea vor apărea pe măsură ce autorizațiile expiră și operatorii sunt forțați să închidă.

Mișcarea anti-păcănele are rădăcini adânci. La nivel național, 95 de operatori administrează 45.663 de aparate de joc, iar industria a generat în 2025 venituri de 5,7 miliarde de lei doar din slot-machines și 915 milioane de lei din pariuri. Statul a încasat aproximativ 900 de milioane de euro din taxe pe gambling în 2024, cu estimări de aproape un miliard de euro pentru 2025.

USR, partidul care a inițiat cele mai multe proiecte legislative pe acest subiect în ultimii patru ani, a lansat pe 3 martie 2026 platforma farapacanele.ro – o hartă interactivă care suprapune locațiile păcănelelor cu cele ale școlilor. Datele sunt elocvente: 950.000 de elevi din România învață la câteva sute de metri de săli de jocuri, iar o treime dintre copii văd aparate de jocuri în drumul spre școală. România are una dintre cele mai mari densități de aparate de gambling raportat la populație din Europa.

Consensul politic local este remarcabil. La Bacău, proiectul a fost susținut de toate partidele. La Slatina, un primar PNL a condus inițiativa. La Buzău, PSD a cerut extinderea interdicției în tot județul. La Iași, toate formațiunile din consiliul local au susținut demersul. Această convergență transpartinică sugerează că mișcarea va fi dificil de oprit, chiar și în condițiile unor eventuale contestări juridice ale industriei.

România traversează în primăvara lui 2026 un moment de inflexiune în relația dintre comunitățile locale și industria gambling. Transferul de putere de la ONJN către consiliile locale prin OUG 7/2026 a declanșat un efect de domino pe care probabil nici autorii ordonanței nu l-au anticipat în totalitate. Cele șapte orașe care au votat deja interdicții – Zărnești, Slatina, Vaslui, Onești, Bacău, Rădăuți și Dofteana – reprezintă doar avangarda unui val mult mai larg. Dacă Iași, Ploiești, Brașov și Cluj-Napoca vor adopta hotărâri similare în lunile următoare, impactul va fi cu adevărat sistemic.

Trei incertitudini majore persistă: contestările juridice (inevitabile, date fiind argumentele constituționale invocate de industrie), migrarea jucătorilor către gambling-ul online (complet neafectat de deciziile locale) și poziția Bucureștiului, unde ezitarea primarului general contrastează cu activismul primarilor de sector. Ceea ce este clar, însă, este că modelul în care păcănelele se puteau instala nestingherite în orice parterul de bloc din România a apus definitiv – iar disputa se va muta din sălile de consiliu în cele de judecată.