Sponsorizările din fotbalul românesc: cât de dependent e sportul de industria de pariuri

În sezonul 2026-2027, 14 din cele 16 cluburi din SuperLiga poartă pe echipament un operator de pariuri sau de cazino. Treisprezece îl au chiar pe piept. Campionatul se numește după Superbet, Cupa României după Betano, iar Liga 2 după Casa Pariurilor. La FCSB, sponsorul de pe tricou poate aduce mai mult decât primește campioana din drepturile TV. 

Când Superbet a anunțat, în 2025, că se retrage din sport, aproape toate tricourile lăsate libere au fost preluate de alți operatori, unul chiar de un brand din același grup. Întrebarea nu mai este dacă fotbalul depinde de pariuri, ci ce rămâne din el dacă banii dispar.

Câte cluburi din SuperLiga sunt sponsorizate de case de pariuri

În 2026-2027, 14 din cele 16 cluburi au un operator de jocuri de noroc pe echipament, iar 13 îl poartă pe piept. Cifra stă pe loc de trei sezoane. Industria nu mai cucerește tricouri noi, pentru că aproape nu mai are ce cuceri.

Tabel 1: evoluția pe sezoane

Pe dinafară au rămas doar FK Csíkszereda, sponsorizată de MOL, și Sepsi OSK, care poartă numele firmei patronului, Diószegi. La Sepsi, refuzul a fost ani la rând o poziție publică: clubul îl numea „un principiu de la care nu abdicăm”. Patronul Laszlo Diószegi respinsese oferte de 70.000–100.000 de euro pe sezon.

În iulie 2026, principiul a căzut. Explicația patronului a fost scurtă: „Fanii au insistat”. Suporterii voiau, cu acei bani, doi jucători în plus, nu un tricou curat. Ofertele pentru Sepsi sunt de 25 până la aproape 60 de ori mai mici decât ce poate încasa FCSB de la Betano, ceea ce arată cât de inegală e piața.

Tabelul ascunde o concentrare pe care siglele nu o arată. Napoleon Games, noul sponsor al Rapidului, este un brand pe care grupul Superbet l-a cumpărat în Belgia în 2021. În România, napoleongames.ro funcționează sub o licență ONJN deținută de Superbet Entertainment Limited, același titular ca pentru Superbet 

În februarie 2026, Super Technologies, noul nume al grupului Superbet, a semnat și preluarea Maxbet România. Maxbet este sponsorul principal al lui FC Voluntari. În august 2026, grupul își prezenta portofoliul local drept un ecosistem cu mărcile Napoleon Games, Superscore și Maxbet, pe lângă Superbe.

Socoteala completă schimbă povestea retragerii. Grupul care anunța în 2025 că pleacă din sport are în 2026-2027 patru tricouri din 16 și numele campionatului. Împreună cu Mr Bit, prezent la U Cluj, UTA și Oțelul, două grupuri dețin 7 din cele 13 piepturi ocupate de operatori de gambling.

Competițiile poartă și ele numele operatorilor

Primele două ligi masculine, liga feminină, Cupa României și campionatul de futsal poartă numele unor case de pariuri. Echipa națională are și ea un operator printre sponsori. În fotbalul românesc, brandul de pariuri nu mai stă doar pe tricou, ci și pe trofeu.

Tabel 3: competiții și sponsori

Numele „SuperLiga” a supraviețuit anunțului de retragere al Superbet din iulie 2025. Explicația ține de felul în care a fost semnat contractul: prin eAD, compania care deține drepturile TV, nu direct cu Liga Profesionistă de Fotbal. Directorul eAD spunea în 2022 că parteneriatul „face parte din contractul pentru drepturile TV şi drepturile comerciale ale Superligii”.

Contractul TV actual expiră în vara lui 2027, iar cluburile au votat deja prelungirea cu eAD până în 2035. Nu am găsit niciun comunicat public care să spună dacă Superbet rămâne naming sponsor după 2027 sau cât plătește. Pentru o competiție care își vinde numele, lipsa de transparență este ea însăși o informație.

Câți bani aduc casele de pariuri în fotbal

Contractele raportate merg de la 70.000 de euro pe sezon, oferiți unui club mic, până la 4 milioane pentru FCSB. Aproape nicio sumă nu este confirmată oficial: cifrele vin din declarațiile patronilor și din presă. Nici cluburile, nici operatorii nu publică valoarea contractelor.

Tabel 4: valori raportate în presă

Două detalii din tabel spun cât de repede au urcat prețurile. Pieptul lui Dinamo valora 350.000 de euro pe an în 2019 și 800.000 în 2024. FCSB a trecut de la 1,5 la 2,5 milioane sumă fixă, iar Becali a regretat public că nu a așteptat oferta rivalului: „Am fost prost!”.

Sponsorul față de drepturile TV

Fondul TV împărțit cluburilor a fost de 28,5 milioane de euro în 2024-2025. Campioana a primit 2,64 milioane, iar ultimele patru clasate câte 970.000 de euro. Banii se împart în trei: o treime egal, o treime după clasamentul sezonului trecut și o treime după sezonul regulat în curs.

Suma fixă de la Betano, 2,5 milioane, este aproape cât cota TV a campioanei. Cu bonusuri, o poate depăși cu peste 50% (calcul propriu). Pentru un club de jos, ecuația e și mai clară: un contract de aproximativ un milion de euro, cât primeau U Cluj sau Farul, egalează toată cota TV a ultimelor clasate.

Cât din bugetul unui club vine din sponsorizări

Bilanțurile pe 2025 arată că sponsorizările au depășit drepturile TV la nivelul întregului campionat. Cele 16 cluburi au raportat circa 172,5 milioane de lei din sponsorizări și publicitate, față de 118,6 milioane din drepturile TV. Diferența este de aproximativ 45% (calcul propriu pe datele publicate de Economedia în mai 2026).

Tabel 4b: sponsorizări față de drepturi TV în bilanțurile pe 2025

La nouă cluburi, sponsorii au adus mai mult decât televiziunile, iar la alte trei sumele sunt practic egale. Nu toți acești bani vin din pariuri: la FC Botoșani, aproape 30 de milioane de lei provin din firmele patronului Valeriu Iftime, potrivit Economedia. Fără Botoșani, avansul sponsorizărilor scade la circa 25%, dar rămâne.

Estimarea care circulă în presă, de circa 25% din veniturile cluburilor venite din sponsorizare, se verifică la Universitatea Craiova: 21,2 milioane de lei din venituri totale de 84,7 milioane. La FCSB, dacă suma fixă declarată de Becali este corectă, Betano acoperă probabil peste jumătate din cele 16,7 milioane de lei raportate din sponsorizări (calcul propriu).

Fragilitatea se vede cel mai bine la cluburile mici. UTA este în concordat preventiv din august 2025 și avea pentru 2026-2027 un buget de circa 7 milioane de euro, din care doar 5 milioane asigurate (GOLAZO). La Petrolul, clubul i-a mulțumit public noului sponsor, Cashpot, pentru că a venit „într-un moment delicat pentru noi”.

Ce se întâmplă dacă operatorii se retrag

România a avut deja un test: liderul pieței a anunțat în 2025 că pleacă din sport. Un an mai târziu, tricourile pe care le-a lăsat sunt aproape toate ocupate de alți operatori, iar unul de un brand din propriul grup. Retragerea a fost, în practică, o restructurare.

Anunțul Superbet din 2025

Pe 7–8 iulie 2025, Superbet a anunțat, prin surse citate de Fanatik și preluate de Profit.ro și Bursa, că își retrage sprijinul pentru sport, cultură, educație și sănătate. Motivul invocat a fost noul pachet de taxe, decis, potrivit companiei, fără consultarea industriei. Superbet plătise peste 410 milioane de euro la buget în 2024 și avertiza că taxele vor împinge jucătorii spre piața neagră.

Taxele care au declanșat anunțul

Legea 141/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 25 iulie 2025, a majorat de la 1 august taxa de autorizare plătită de operatori. Pentru pariurile în cotă fixă din agenții, taxa a urcat de la 21% la 25% din veniturile din jocuri, cu un minim de 240.000 de euro. Pentru jocurile de noroc online, a urcat de la 21% la 30%, cu un minim de 480.000 de euro (PwC România, pe HotNews).

S-au schimbat și regulile de impozitare a câștigurilor jucătorilor. După 1 august 2025, retragerile sunt impozitate progresiv: 4% până la 10.000 de lei, 20% pe tranșa până la 66.750 de lei și 40% peste, potrivit paginilor de suport ale Superbet.

Ce s-a întâmplat de fapt

Cronologia arată o companie care nu s-a retras, ci s-a reorganizat. În 2025, anul anunțului, grupul a raportat taxe de peste 420 de milioane de euro, față de peste 410 milioane în 2024. În 2026 a cumpărat un concurent și a rămas pe patru tricouri din SuperLiga, cu trei branduri diferite.

Retragerea nu a fost doar declarativă: stadionul Rapidului și-a pierdut numele, iar U Cluj și Farul și-au pierdut contractele. Dar, cu excepția Farului, unde a urcat pe piept Murfatlar, locurile au fost umplute rapid de alți operatori, precum Mr Bit la U Cluj și Napoleon Games la Rapid. Lecția pentru cluburi e incomodă: piața poate înlocui un operator, dar nu poate înlocui o industrie. O decizie fiscală sau legislativă le lovește pe toate deodată.

Cealaltă față a pariurilor: meciurile aranjate

Banii din pariuri nu intră în fotbal doar prin sponsorizări. Cazurile documentate în ultimul deceniu arată unde e veriga slabă: ligile inferioare, cu salarii mici și meciuri netelevizate, pe care se pariază totuși.

Cazuri documentate de aranjare a meciurilor

Ancheta penală din Prahova nu are încă o soluție definitivă, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Potrivit anchetatorilor, pariurile au fost plasate online și în agenții, cu rezultatele știute dinainte.

Toate cazurile legate de pariuri din tabel vin din Liga 2 și Liga 3. Acolo, un fotbalist câștigă puțin, iar o înfrângere aranjată se vinde ieftin. Totuși, meciurile sunt listate la pariuri, iar asta le face o țintă.

Paradoxul este că operatorii stau de ambele părți ale problemei. În dosarul din Prahova, păgubită este o companie de pariuri, iar sistemele caselor sunt cele care semnalează cotele anormale. Superbet și Napoleon au aderat la IBIA, asociația prin care operatorii raportează pariurile suspecte 

Aceeași dublă ipostază s-a văzut în martie 2023. La conferința în care FRF anunța Casa Pariurilor ca sponsor al naționalei, Răzvan Burleanu confirma că Departamentul de Integritate ancheta jucători suspectați că pariază pe campionatul intern. În aceeași intervenție, președintele FRF a numit sponsorul „un partener curat şi integru” și a lăudat colaborarea cu marii operatori.

Liga 2, unde au fost sancționați jucătorii de la Olimpia Satu Mare, poartă numele Casa Pariurilor. Federația care pedepsește pariurile are, așadar, ca partener comercial un operator de pariuri. Situația nu este ilegală și nu este unică în Europa, dar arată de ce integritatea și sponsorizarea nu pot fi discutate separat.

Ce restricții de publicitate există și ce urmează

În octombrie 2026, nicio lege nu interzice sponsorizarea cluburilor de către casele de pariuri. Regulile în vigoare vizează reclamele TV și vedetele, iar proiectele mai dure așteaptă de opt luni votul Camerei Deputaților.

Regulile deja în vigoare

Din 6 octombrie 2025, potrivit noului Cod al Audiovizualului adoptat de CNA, sportivii, vedetele și influencerii nu mai pot apărea în reclame la jocuri de noroc. Amenzile pentru televiziuni și radiouri ajung la 50.000 de lei, deși CNA nu definise încă precis ce înseamnă o persoană cu notorietate.

La TV, reclamele la jocuri de noroc sunt permise doar după ora 23:00 sau în timpul transmisiunilor sportive în direct. Sigla de pe tricou nu intră sub nicio regulă de interval orar. Apare în meciuri, în rezumate, în fotografii și pe tricourile replică purtate de suporteri, inclusiv de copii.

Nici banii plătiți de industrie pentru prevenție nu au ajuns la destinație. În 2024, ONJN avea 44,6 milioane de euro pentru „joc responsabil” și a cheltuit pe activități propriu-zise 1.620 de euro, adică 0,003%. Din aprilie 2025, oficiul e condus de Vlad Soare, fost președinte al FEDBET, federația organizatorilor de jocuri de noroc. Sub conducerea lui, ONJN a lansat în noiembrie 2025 primul program de prevenție finanțat, de 5 milioane de euro.

Proiectele din Parlament

Două proiecte depuse în noiembrie 2025 de deputatele Raluca Turcan (PNL) și Diana Stoica (USR), semnate și de parlamentari PSD și UDMR, propun:

• vârsta minimă de 21 de ani pentru jocurile de noroc, în loc de 18;
• interzicerea reclamelor online la jocuri de noroc între 06:00 și 24:00;
• interzicerea persoanelor publice în promovarea jocurilor de noroc, pe orice platformă;
• interzicerea reclamelor la jocuri de noroc în materialele adresate minorilor.

Senatul le-a adoptat pe 16 februarie 2026, deși comisiile dăduseră rapoarte de respingere; proiectul privind vârsta a trecut cu 96 de voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri (Spotmedia). Camera Deputaților, for decizional, le-a trimis la patru comisii, iar în aprilie Diana Stoica acuza blocarea lor (Ziarul de Olt). În septembrie 2026, Raluca Turcan cerea încă adoptarea lor (Mediafax).

Potrivit descrierilor publice, niciunul dintre proiecte nu atinge sigla de pe tricou. Interdicția totală a publicității a fost propusă separat, de Ionel Dancă, dar se numără printre cele 21 de proiecte „anti-păcănele” blocate în Parlament, unele de ani buni. O parlamentară citată de HotNews acuza că industria „bântuie pe coridoarele instituțiilor care legiferează”.

Cum procedează alte țări

Mai multe țări europene au scos deja casele de pariuri de pe tricouri sau le vor scoate în următorii ani. România nu are nicio restricție de acest tip, deși dependența cluburilor ei este mult mai mare.

Tabel 5: comparație internațională

Comparația cu Anglia arată diferența de scară. În 2023, când Premier League a anunțat măsura, opt cluburi aveau sponsori de gambling pe piept, cu contracte estimate la circa 60 de milioane de lire pe an. Acolo, sumele sunt mici față de drepturile TV globale; în România, la nouă cluburi, sponsorizările au depășit în 2025 chiar drepturile TV.

În Belgia, industria jocurilor de noroc aducea în 2020-2021 doar 12,7% din veniturile din sponsorizare ale fotbalului profesionist, potrivit unui raport Deloitte citat de next.io. Belgia a dat totuși cluburilor aproape cinci ani de tranziție. Tot acolo, din septembrie 2024, vârsta minimă de joc este 21 de ani, exact măsura propusă acum la București (SBC News).

Ce ar însemna pentru România

Doar cele trei contracte cu valoare publică, la FCSB, Universitatea Craiova și Dinamo, însumează cel puțin 4,4 milioane de euro pe sezon, fără bonusuri. Suma reprezintă circa 15% din întregul fond TV al campionatului (calcul propriu). Impactul unei legi ar depinde de modelul ales:

• Varianta engleză, fără operatori pe piept: 13 cluburi și-ar căuta alți sponsori principali, iar operatorii s-ar muta pe mâneci, pe spate și pe panouri. Pierderea ar fi parțială.
• Varianta spaniolă sau belgiană, fără gambling pe echipament și în numele competițiilor: ar dispărea și „SuperLiga”, „Cupa României Betano” și „Liga 2 Casa Pariurilor”, plus o parte din valoarea comercială a pachetului eAD.
• Varianta italiană, interdicție aproape totală: la pierderile de mai sus s-ar adăuga panourile din stadioane și reclamele din transmisiuni.

Alternativele există, dar sunt mai mici și mai lente. Farul a trecut deja pe piept la Murfatlar, U Cluj are pe spate Banca Transilvania și Nova Power & Gas, iar MOL susține Sepsi și Csíkszereda. Liga are și ea sponsori din afara industriei, precum Cris-Tim.

Celelalte surse de bani au propriile riscuri. Fondurile publice sunt vulnerabile politic: în 2024, autoritățile locale au dat milioane de euro unor cluburi precum Sepsi, U Cluj și Gloria Buzău (Economedia). Banii patronului, ca la Botoșani, țin cât ține patronul.

Iar CFR Cluj arată că nici un sponsor de pariuri nu salvează un club care cheltuie peste puteri. Echipa sponsorizată de Don.ro a intrat în insolvență în august 2026 (Puterea), iar tabelul preliminar al creditorilor ajunge la aproape 41 de milioane de euro.

Datele din acest articol spun că fotbalul românesc nu depinde de un operator, ci de o industrie întreagă. Retragerea Superbet a fost un test de stres pe care cluburile l-au trecut ușor, pentru că totul s-a petrecut în interiorul aceleiași industrii. Testul adevărat ar fi o lege, iar o tranziție realistă ar cere câțiva ani de grație, ca în Belgia, și o parte mai mare din banii TV împărțită egal.